Elena Mureșianu
| Elena Mureșianu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Elena Popovici  |
| Născută | Brașov, Imperiul Austriac |
| Decedată | 1924 (61 de ani) Brașov, România |
| Copii | Aurel A. Mureșianu |
| Ocupație | pictoriță |
Modifică date / text  | |
Elena Mureșianu (născută Elena Popovici, n. 13 septembrie 1862, Brașov – d. 1924) a fost prima pictoriță română care a studiat artele frumoase, prima femeie administrator a unui ziar și o susținătoare a drepturile românilor din Transilvania.[1][este de încredere?]
Date biografice
[modificare | modificare sursă]Elena Mureșianu este fiica lui Ioan Bucur Popovici (1824–1880) și al Zincăi I. Nica (1838-1878), fiica unuia dintre cei mai bogați negustori din oraș, Ioan Nica Nichifor. Cei doi s-au căsătorit în anul 1860 și au avut împreună cinci copii: Maria Lucreția, Veturia, Elena, Irene și Ioan.[2] La 16 ani, Elena rămâne orfană de mamă și, la scurt timp după aceea, și de tată. Astfel, ea ajunge împreuna cu fratele și surorile ei în grija bunicii sale Maria Nica și a unchiului ei, Gheorghe Nica.[3]
A studiat la Școala de Arte și Meserii a Muzeului Austriac pentru Artă și Industrie din Viena între 1884 și 1888. În anul 1888, își încheie studiile deoarece nu reușește să găseasca bursă de studii.[4] După revenirea de la Viena se căsătorește cu Aurel Mureșianu, cel care a îndemnat-o să plece la studii. Cei doi au avut doi copii, Aurel (Riculeț) și Elena Aida (Tuca).[5]
Corespondența dintre ea și soț, păstrată la arhiva Muzeului „Casa Mureșenilor”, arată o implicare activă a sa în afacerile familiei,[1] atât la tipografia „A. Mureșianu”, cât și la redacția ziarului Gazeta de Transilvania.[6] Astfel, in 1899, can soțul ei este arestat și, in special după moartea acestuia, Elena conduce tipografia familiei si prestigioasa publicație până in decembrie 1911[7].
Organizații
[modificare | modificare sursă]A fondat la 27 aprilie 1894 Comitetul Național al Femeilor Românce, care îi susținea pe cei implicați în procesul Memorandumului Transilvaniei. La inițiativa ei a apărut medalia „Totul pentru națiune”. A promovat cu orice ocazie artiștii locali.[1]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c „Elena Mureșianu - Casa Mureșenilor”. Muzeul Mureșenilor. Accesat în .
- ^ Theodora-Eliza Văcărescu, Ana-Maria Teodorescu (). Profil în perspectivă. Epistolar Elena Mureșianu (PDF). p. 19. Accesat în .
- ^ Theodora-Eliza Văcărescu, Ana-Maria Teodorescu (). Profil în perspectivă. Epistolar Elena Mureșianu (PDF). p. 64. Accesat în .
- ^ Theodora-Eliza Văcărescu, Ana-Maria Teodorescu (). Profil în perspectivă. Epistolar Elena Mureșianu (PDF). p. 80. Accesat în .
- ^ Theodora-Eliza Văcărescu, Ana-Maria Teodorescu (). Profil în perspectivă. Epistolar Elena Mureșianu (PDF). p. 82. Accesat în .
- ^ https://diana-kundalini.blogspot.ro/2013/03/elena-muresianu-prima-femeie-manager.html
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Editura Meronia. p. 318.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Văcărescu, Theodora-Eliza; Teodorescu, Ana-Maria (). Profil în perspectivă.Epistolar Elena Mureșianu (PDF). Accesat în .
Marcu, George (). Femei de seama din România. De ieri și de azi. Editura Meronia. ISBN 9786067500226.